Întinzi mâna şi selectezi jocul. Îi spui să ruleze un film şi îl vezi desfăşurându-se sub ochii tăi. Tehnologia prinde viaţă. Nu este un scenariu SF, ci noile console de jocuri. Dar cum îi afectează pe copii această simulare a realităţii?

„Timpul pe care copiii îl petrec în faţa calculatorului contează foarte mult. Dacă perioada se prelungeşte, sunt afectate performanţa, socializarea şi capacitatea de concentrare, iar copiii nu mai vorbesc decât despre jocurile respective”, spune psihologul Dorina Stamate.

Partea bună este că aceste jocuri stimulează competiţia- totuşi, ar fi mai bine ca cei mici să participe la competiţiile sportive reale.

Virtualul invadează viaţa reală

Potrivit psihologului, suntem animale sociale şi avem nevoie de oameni, de feedback. „Din cauză că ne izolăm, scade capacitatea de comunicare, dar şi încrederea în sine. Există copii care, timp de 5-6 ani, au petrecut mai mult de 10 ore în faţa calculatorului, iar acum sunt adolescenţi şi se confruntă cu probleme de comunicare şi socializare”, povesteşte Dorina Stamate.

Astfel, jocul pe consolă poate părea amuzant până în punctul în care începi să te identifici cu totul cu personajul şi nu-ţi mai trăieşti viaţa reală.

Aceste jocuri provoacă dependenţă, pentru că produc o oarecare plăcere. După ce te-ai jucat prima dată, cauţi din nou plăcerea şi atunci creşti perioada de timp dedicată jocului. Se produce astfel o desensibilizare la jocuri şi apare dependenţa. Dorina Stamate atrage atenţia că fenomenul dependenţei de jocuri este foarte răspândit şi în rândul adulţilor.

Imaginaţia celor mici nu este stimulată de jocuri în sens creativ, pentru că există mereu un pattern al jocului şi nu trebuie căutate soluţii inventive pentru rezolvarea unor probleme. Practic, ne refugiem în jocurile virtuale ca să ne trăim o viaţă pe care credem că, în mod real, nu am putea să o avem.

Apelăm la jocuri pentru că ne permit să ne manifestăm liberi, fără constrângeri, pentru că sunt la îndemână, iar plăcerea se obţine rapid. Ne simţim în siguranţă şi nu ne judecă nimeni, explică psihologul.

30-45 minute pe zi, pentru jocuri video

Copiii ar trebui să se joace între o jumătate de oră şi o oră pe zi, dar nu în fiecare zi, recomandă doctorul ortoped Ahmad Dia. Ideal ar fi să le permitem în weekend, după ce şi-au terminat temele, iar părinţii să le fie parteneri de joacă pentru că nu e bine să lăsăm copilul singur cu calculatorul. „Ar trebui să încercăm acele jocuri care permit mai mulţi jucători, care stimulează competitivitatea şi să îi educăm după regulile jocului clasic – o dată tu, o dată eu”, spune psihologul.

Specialiştii vorbesc despre RSI, adică stresul repetitiv, care determină tulburări de mişcare şi musco-scheletice, din cauză că se foloseşte predominant o singură parte a corpului. În plus, durerile de cap, gât şi spate sunt nelipsite. Pe un forum dedicat jocurilor video, utilizatorii se plângeau de ameţeli, greaţă şi tremur al mâinilor.

De asemenea, jocurile video clasice afectează coloana şi articulaţiile, din cauza poziţiei vicioase şi a sedentarismului, mai ales la copiii în creştere. „Totuşi, orice tentativă de mişcare e bună”, susţine ortopedul Ahmad Dia.

În plus, musculatura oboseşte şi se simte nevoia de mişcare. „Copiii trebuie să facă foarte multă mişcare, să alerge şi să ia parte la orele de educaţie fizică din şcoală. Minimul este o oră. Suplimentar, este recomandat să facă cel puţin încă o activitate sportivă, cum ar fi înotul, cel puţin o dată pe săptămână”, spune doctorul Dia.

Cercetările efectuate asupra jocurilor video arătau următoarele: consumul de jocuri violente generează un comportament şi o gândire agresivă, consumul ridicat de jocuri video determină scăderea rezultatelor şcolare, jocurile educaţionale amplifică performanţa academică, iar dacă te joci seara, înainte de culcare, obiceiurile de somn nu sunt influenţate, potrivit

Cu controllere sau fără, Playstation-urile, Xbox 360, Wii sau Kinect ne fascinează şi ne incită să ne jucăm. Totuşi, în 2009, 10 britanici se internau lunar din cauza rănilor produse în urma jocurilor pe console.

50.000 console vândute în 2010

În 2010, românii au cumpărat aproximativ 50.000 console de jocuri. Preţul minim al unei console de generaţie veche este 500 lei, iar o consolă din noua generaţie (Xbox 360, PS3 Move) costă de la 1000 lei în sus, iar un joc pentru consolă costă de la 200 lei în sus.

Piaţa între principalii producători de console se împarte astfel: 50%-Playstation, Xbox 360- 30%, iar restul de 20 de procente se împarte între Nintendo Wii şi Kinect, potrivit unor surse eMag. Conform estimărilor România Liberă, în 2010 s-au câştigat aproximativ 3049914.10 euro din vânzarea consolelor.

Ce recomandă producătorii

Producătorii de jocuri şi-au luat măsuri de precauţie: există controlul parental pe console, prin care ei administrează perioada de activitate a copilului. De asemenea, există contraindicaţii pentru persoanele cu probleme psihice.

Producătorii de console recomandă:

-să stai cât mai departe de monitor

-să te joci la un ecran cât mai mic

-nu te juca dacă eşti obosit

-să te joci într-o cameră bine luminată

-la fiecare oră, e bine să iei o pauză de 10 minute